Traumatisme dentare

Dinți deplasați (Dislodged teeth)

Traumatismele dentare pot determina deplasarea dintelui în alveolă (împins în os) sau ieșirea parțială din poziția sa normală. În aceste situații, medicul stomatolog sau specialistul în endodonție va repoziționa și stabiliza dintele.

În multe cazuri, tratamentul de canal este inițiat la câteva săptămâni după traumatism, pentru a preveni complicațiile. Se poate utiliza o medicație specială (de exemplu, hidroxid de calciu), urmată ulterior de obturația definitivă a canalului.

Atunci când dintele este doar parțial deplasat, evoluția depinde de starea pulpei dentare. Dacă aceasta rămâne sănătoasă, nu este necesar un tratament suplimentar. În schimb, dacă apare inflamația sau infecția, tratamentul endodontic devine necesar.

Dinți avulsionați (complet expulzați)

Dacă un dinte este complet scos din cavitatea bucală în urma unui traumatism, intervenția rapidă este esențială pentru salvarea acestuia.

Recomandări imediate:

păstrează dintele într-un mediu umed
ideal, reintrodu-l în alveolă (dacă este posibil)
alternativ, păstrează-l în lapte sau într-o soluție salină

Șansele de succes depind de timpul scurs până la reimplantare și de modul în care dintele a fost păstrat. În funcție de stadiul de dezvoltare al rădăcinii, medicul poate recomanda inițierea tratamentului endodontic.

Traumatisme dentare la copii

În cazul dinților permanenți imaturi (în dezvoltare), există proceduri speciale care pot crește șansele de salvare a dintelui:

Apexogeneză

Această procedură are ca scop continuarea dezvoltării rădăcinii. Se aplică un material medicamentos care stimulează vindecarea și permite închiderea treptată a apexului (vârful rădăcinii). Cu cât dezvoltarea radiculară este mai avansată, cu atât prognosticul este mai favorabil.

Apexificare

În situațiile în care pulpa este compromisă, aceasta este îndepărtată, iar în canal se introduce un material care stimulează formarea unei bariere dure la nivelul vârfului rădăcinii. Aceasta permite ulterior obturarea canalului.